De acolo, din răsăritul latinității orientale, de dincolo de râul ce separă frați, de lângă, unde vuiesc acum hidoase arme, a venit un uimitor fenomen muzical. Sunt barzii de la Trigon. Trupa de etno-jazz din Chișinău ce a împlinit anul acesta 30 de ani. Maestrul Bean & Banda i-au avut ca oaspeți zilele acestea și publicul s-a putut bucura de virtuozitatea lor în spațiul de la Club Guesthouse. Spațiu care a devenit un creuzet în care s-au topit esențe sonore, folkul cu jazzul, Hăulita de la Gorj cu Caravana lui Duke Ellington, hora bătrânească cu tarantella italienească.
Vasta creație a celor de la Trigon începe în 1992 cu Anatol Ștefăneț, maestru al violei și părinte al trupei. El este și ctitorul Festivalului de Etno Jazz de la Chișinău ce a debutat în 2002. Acum 30 de ani, împreună cu Sergiu Testemiţanu la bas şi Oleg Baltaga la tobe au înregistrat două albume sub prestigioasa siglă Musique du monde a casei de discuri Buda Musique, label francez specializat în muzică etnică internațională. Și cum experimentase în tinerețe și tradiția lăutărească, Anatol Ștefăneț era deja un culegător – creator, un păstrător – reinterpret al memoriei cvasi – mitice a poporului. Trigonul lui Anatol Ștefăneț a preluat din fertilitatea tezaurului muzical din Moldova , Oltenia sau Maramureș și a reimaginat-o sub armoniile unui alt folclor, din New Orleans, jazzul.
Ștefăneț nu doar se înscrie în șirul creatorilor de jazz cu caracter românesc ca Richard Oschanitzky, Johnny Răducanu sau Marius Popp, ci apare ca un reinterpret al străvechilor cântări populare prin variațiuni ritmice și ornamente sonore iscusite preluate din varii moșteniri culturale.
În jurul lui Anatol Ștefăneț au gravitat de atunci numeroși muzicieni talentați care și-au lăsat amprenta pe albume. O scurtă colaborare cu trupa a avut chiar țambalistul Valeriu Cașcaval ce a înregistrat pe albumul Vocea Pământului din 2001.
Acum, după 30 de ani și 6 albume, pe scenă a urcat, pe lângă Anatol Ștefăneț la violă, următoarea formulă magică de poliinstrumentiști: Vali Boghean a jonglat precum un acrobat al melosului cu saxofoane, flugelhornuri, trompete cavale, flaute, clarinete, fluiere, beat-boxuri și mai știu eu ce. Dan Brumă este basistul trupei și Gari Tverdohleb ține ritmul la percuție, la tobe, dar și la xilofon dacă vrea.
Muzicienii s-au perindat cu lejeritate de la un instrument la altul, dar și de la impovizație la compoziție într-o continuă combinație de culori acustice cu jocuri ritmice. Aranjamentul muzical a realiniat zestrea muzicală a spațiului româno – moldav cu nostalgii levantine, beaturi de imn nordic sau muzicuța de pe Mississipi. Viziunea orchestrală a lui Anatol Ștefăneț s-a concretizat în impetuozitatea estetică a colajelor sonore surprinzătoare.
Au venit, ne-au năucit, au plecat. Asta e tot ce pot să mai spun. Ba nu. Pot să le mai spun și La mulți ani și mulțumim Trigon!
Forografii realizate de: Florian Avramescu (Yardie Flo)
